Definirea strategiei oricărei afaceri, indiferent cât de mare sau mică este, de domeniul de activitate ori dacă este locală sau globală este o misiune dificilă, care trebuie abordată cu responsabilitate maximă. În fond, este vorba despre a stabili care este viitorul spre care se îndreaptă o companie, iar o companie înseamnă de fapt toți oamenii care o alcătuiesc.

Zilele acestea trăiesc bucuria de a fi alături de una dintre companiile prezente în România în demersul ei de a-și formula strategia de business. Este și o onoare și o mare provocare pentru mine.

Înainte de a ne apuca de lucru efectiv, am adus laolaltă resursele de care avem nevoie pentru acest demers, adică cei mai bine pregătiți oameni, reprezentanți ai tuturor departamentelor și toate datele disponibile despre companie și piața pe care activează. Aici ne-am lovit de prima potențială barieră: datele despre piață sunt insuficiente, inexacte și dificil de obținut (ar implica un efort mare de timp și costuri uriașe). Mai mult, nici chiar datele interne nu sunt atât de bine puse la punct încât să avem la îndemână tot ce ne-am dori pentru a face o strategie perfectă.

În acest caz, valabil de altfel pentru majoritatea afacerilor, ce facem? Așteptăm să avem toate informațiile perfecte? Amânăm încă 3-4 luni pentru a culege toate datele și investim bugete de zeci de mii de euro pentru studii de piață complexe? Sau pornim de la ceea ce avem și acceptăm faptul că planificarea strategică este imperfectă și că nu este niciodată cu adevărat finalizată, deoarece piața se schimbă, iar noi și noi date vor fi mereu de adăugat?

În situația companiei cu care lucrez am ales împreună cu echipa de lucru să aplicăm principiile Agile pentru definirea strategiei, care permite adaptabilitate rapidă la schimbări, feedback constant și flexibilitate. Am stabilit că principalele reguli pe baza cărora vom construi strategia vor fi:

• Planificarea incrementală. Practic, vom defini obiectivele pe termen scurt, adaptând strategia pe măsură ce situația evoluează. Astfel, business-ul se va putea adapta mai rapid la schimbări, profitând de oportunități neprevăzute.

• Implicare maximă, cu echipe mici și multidisciplinare. Vom forma echipe mici și multidisciplinare care să lucreze împreună, membri din diferite departamente, cu expertize diferite. Astfel, se poate aduce o perspectivă mai largă asupra strategiei și se pot identifica mai bine provocările și oportunitățile.

• Colaborare și comunicare constantă. Echipa responsabilă de strategie va colabora strâns cu toate departamentele, încurajând comunicarea constantă. Astfel, vom putea identifica mai rapid schimbările în mediul de afaceri, pentru a adapta mai eficient strategiile.

• Feedback constant. Vom implica toate resursele disponibile, obținând feedback constant de la angajați, clienți, colaboratori, respectiv de la toate părțile interesate, pentru a putea face ajustări rapide și informate ale strategiei.

Sigur, atunci când definim strategia de business, nu există o abordare universală care să fie potrivită pentru fiecare organizație. Alegerea între abordarea Agile și cea clasică depinde de specificul organizației, de mediul de afaceri și de nevoile sale. Unele organizații pot alege să combine elemente din ambele abordări pentru a obține un echilibru mai mare între stabilitate și adaptabilitate. Ceea ce este important este să fie conștiente de avantajele și dezavantajele fiecărei abordări și să le aplice în funcție de contextul lor specific.

Iar eu am pornit pe drumul antreprenoriatului tocmai pentru a fi alături de alți antreprenori români în demersul loc de definire a strategiei și mai ales de implementare a ei, căci dincolo de definire, implementarea este elementul cheie care asigură (sau NU) succesul în atingerea obiectivelor stabilite.